Definita cuvantului mormânt
MORMÂNT, morminte, s. n. Groapă săpată în pământ pentru înhumarea celor decedați; loc special amenajat unde este înmormântat cineva. ◊ Expr. A duce (pe cineva) in mormânt sau a băga (pe cineva) în mormânt = a pricinui moartea cuiva; p. ext. a necăji, a chinui foarte mult (pe cineva). A intra în mormânt = a muri. ♦ Monument funerar; cavou. [Pl. și: mormânturi] – Lat. monumentum.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mormânt
IMPUDÉNT, -Ă adj. de o insolență dusă până la cinism. (< fr. impudent, lat. impudens) Vezi definitia »
SOMNOLÉNT, -Ă, somnolenți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care este în stare de somnolență sau trădează somnolență; care dormitează (sau pare că dormitează); toropit, moleșit (de somn). – Din fr. somnolent, lat. somnolentus. Vezi definitia »
RECURÉNT, -Ă I. adj. 1. care revine la punctul de pornire; palindromic. 2. (despre boli) care recidivează. ♦ febră ~ă = boală infecțioasă având aceleași simptome ca febra tifoidă. 3. (mat.) serie ~ă = serie al cărei fiecare termen se calculează cu ajutorul termenilor care îl precedă; iterativ (3). II. s. m. f. (jur.) cel care face recurs (1). (< fr. récurrent, lat. recurrens) Vezi definitia »
GRANDILOCVÉNT, -Ă adj. Emfatic, pompos, umflat, bombastic. [Cf. fr. grandiloquent, it. grandiloquente]. Vezi definitia »
RADIOSEXTÁNT s. n. aparat care servește la stabilirea poziției unei (aero)nave, pentru emisiunile radio ale aștrilor. (< radio2 + sextant) Vezi definitia »