CORIÓN s.n. Învelișul exterior al embrionului la vertebratele superioare. [Pron. -ri-on, pl. -nuri, var. corium s.n. / < fr. chorion, cf. lat. corium < gr. chorion – piele]. Vezi definitia »

BRETÓN², -Ă, bretoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a peninsulei Bretagne (Franța), descendentă a vechilor celți. 2. Adj. Care aparține bretonilor² (1), privitor la bretoni². 3. S. f. Limbă celtică vorbită de bretoni² (1). – Din fr. breton. Vezi definitia »

MACMAHÓN, macmahoane, s. n. (Înv.) Șpriț¹. – Din n. pr. Mac Mahon. Vezi definitia »

OSTEOFÓN, osteofoane, s. n. Dispozitiv electroacustic care transmite sunetele exterioare în urechea internă prin intermediul sistemului osos al capului. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéophone. Vezi definitia »

trade-union (angl.) [pron. treĭdĭúnion] (-ni-on) s.n., art. trade-unionul; pl. trade-unionuri Vezi definitia »