Definita cuvantului magistratură
MAGISTRATÚRĂ s. f. 1. funcție, demnitate de magistrat; durata acestei funcții. 2. corpul magistraților. 3. (fig.) funcție înaltă, de răspundere. (< germ. Magistratur, fr. magistrature)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu magistratură
DIPLOMÁTICĂ1 s.f. Disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu cercetarea vechilor diplome, cărți și altor documente oficiale. [Gen. -cii. / < fr. diplomatique]. Vezi definitia »
servită, servite s. f. (stud.) 1. metodă de fraudare a unui examen scris prin substituirea colii de A4 imaculate cu o coală ce conține rezolvările subiectelor de examen pregătită de acasă. 2. coală ce conține subiectele de examen rezolvate de acasă, predată la sfârșitul unui examen scris. Vezi definitia »
TRAVERSIÉRĂ s.f. (Mar.) Lanț folosit pentru a ridica ancorele care nu intră în mare. [Pron. -si-e-. / < fr. traversier]. Vezi definitia »
hínă, híne, s.f. (reg.) partea dindărăt a plutei. Vezi definitia »
BĂLĂȘTIOÁGĂ, bălăștioage, s. f. (Reg.) Băltoagă. – Et. nec. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z