SPECIÁL, -Ă, speciali, -e, adj. Care se deosebește de alte lucruri asemănătoare prin trăsături care îi sunt proprii; care se află numai la un lucru sau la o anumită categorie de lucruri; (adesea adverbial) care este făcut, destinat, rezervat pentru a corespunde unui anumit scop; p. ext. ieșit din comun, deosebit de bun, de valoros; excepțional. ◊ Loc. adv. În special = mai ales, îndeosebi; în mod particular, în speță. ♦ (Despre ediții de presă, publicații) Publicat cu o ocazie deosebită sau la o dată festivă. ♦ Care aparține unei anumite specialități (1), de strictă specialitate. [Pr.: -ci-al] – Din fr. spécial, lat. specialis. Vezi definitia »

TETRAGONÁL, -Ă adj. Referitor la tetragon; în formă de tetragon. [Cf. it. tetragonale]. Vezi definitia »

POSTNOMINÁL, postnominale, s. n. Cuvânt (substantiv sau adjectiv) derivat dintr-o formă nominală. Cuvântul „Înfrumuseța” este postnominalul lui „frumusețe”. ♦ (Adjectival) Formație postnominală. – Post¹- + nominal. Vezi definitia »

ULTRALIBERÁL, -Ă adj. Liberal extremist. [Cf. fr. ultralibéral]. Vezi definitia »

CAȘCAVÁL, cașcavaluri, s. n. 1. Specie de brânză fină, tare, în formă de turte sau de roți, preparată din caș de lapte de oaie (mai rar de vacă). ◊ Expr. (Fam.) A se întinde la cașcaval = a avea pretenții exagerate. 2. (Mar.) Pană metalică folosită la fixarea arborelui gabier pe gabie. – Din tc. kașkaval. Vezi definitia »