Definita cuvantului mandat
MANDÁT s. n. 1. împuternicire dată cuiva de către o persoană sau o autoritate de a vorbi ori de a lucra în numele său. ♦ teritoriu sub ~ = formă de administrare a fostelor colonii, încredințate după primul război mondial spre administrare altor state. 2. funcție, putere pe care o deține un membru ales de o adunare. 3. act procedural prin care cineva este chemat în fața justiției sau încarcerat. 4. ordin de plată dat de un deponent de fonduri depozitarului său. ♦ ~ poștal = formular-tip pentru expedierea banilor prin poștă. (< fr. mandat, germ. Mandat)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu mandat
-format, tavi! – Airbus (firmă) [pron.engl. erbas/fr. erbüs ] (Air-bus) s. propriu Vezi definitia »
PROSTRÁT, -Ă adj. 1. Lipsit de energie morală; abătut, istovit. 2. (Bot.; despre tulpină) Care stă culcată la pământ, fără a-și ridica în sus nici măcar vârful. V. procumbent. [< lat. prostratus, cf. fr. prostré]. Vezi definitia »
BIGEMINÁT, -Ă adj. 1. (despre frunze) cu pețiol comun divizat în două. 2. (despre puls) a cărui pulsație normală este urmată de o extrasistolă. 3. (despre golul unei ferestre, uși) divizat în patru părți. (< fr. bigéminé) Vezi definitia »
ECONOMÁT s. n. magazin care aprovizionează salariații unor întreprinderi. (< fr. économat) Vezi definitia »
JUNIORÁT s. n. 1. vârsta anterioară majoratului. 2. perioadă cât un sportiv face parte din echipa de juniori. (< fr. juniorat) Vezi definitia »