Definita cuvantului manubriu
MANÚBRIU s. n. 1. tub la meduze unde se află orificiul buco-anal. 2. structură anatomică în formă de mâner. ♦ ~ sternal = os lat, articulat cu sternul. 3. celulă cilindrică din interiorul anteridiei la unele plante inferioare. (< fr., lat. manubrium)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu manubriu
PÁLIU1 s.n. (Latinism) 1. Manta la vechii greci și la romani. 2. Bandă de lână albă cu cruci negre, pe care papa o poartă pe deasupra veșmintelor pontificale. 3. Răsfrângere a tegumentului care căptușește cochilia gasteropodelor; manta (3). [Pron. -liu, var. palium s.n. / < lat. pallium, it. pallio]. Vezi definitia »
ponorâtóriu, -oáre, adj. (înv.; despre terenuri) care se ponorăște, se surpă, alunecă; alunecos. Vezi definitia »
SOLÁRIU s. n. 1. terasă, acoperiș plat în partea de sus a unei case romane. 2. teren, terasă special amenajată pentru băi de soare. 3. loc de expunere la insolație a unor plante din grădinile botanice. (< fr., lat. solarium) Vezi definitia »
tirangiu, tirangii s. m. (intl.) complice care însoțește pe hoț și îi facilitează acțiunea. Vezi definitia »
năcăfíu, năcăfíi, s.m. (reg.) prost, nătâng, nătărău. Vezi definitia »