LEPTÓN², lépta, s. n. Monedă divizionară în Grecia, a suta parte dintr-o drahmă, v. lepta. (ngr. leptón < gr. λεπτόν = bănuț < n. de la λεπτός = mic, delicat, fin) [AHDEL] Vezi definitia »

ANTITÓN s.n. (Poligr.) Emulsie formată din ulei de in, gumă arabică și acid fosforic, folosită pentru combaterea fenomenului de tonare. [Et. incertă]. Vezi definitia »

DIATÓN s. n. (muz.) gamă ~ă = gamă dintr-o serie succesivă de tonuri și semitonuri naturale; interval ~ = interval perfect, de aceeași calitate ca și intervalele scării muzicale diatonice. II. s. f. dispunere naturală a tonurilor și semitonuriol într-o structură muzicală. (< fr. diatonique) Vezi definitia »

IZOTÓN s. m. nucleu atomic care prezintă izotonie. (< fr. isotone) Vezi definitia »

CREIÓN s. n. 1. bastonaș de lemn având la mijloc o mină neagră sau colorată pentru scris sau desenat. 2. schiță a unui desen executată în creion (1); eboșă (a unui tablou, a unei poezii). 3. ustensilă asemănătoare cu creionul (1), baton având diferite întrebuințări. ♦ ~ luminos = dispozitiv electronic pentru introducerea datelor și informațiilor în minicalculatoare. 4. (fig.) ușurință de a scrie, de a desena, de a compune. (< fr. crayon) Vezi definitia »