INFRASTRUCTÚRĂ s.f. 1. Ansamblul elementelor care susțin partea principală a unei construcții, a unui drum. ♦ Parte a unei nave care se află sub corpul principal al vasului. 2. Totalitatea instalațiilor tehnice și a construcțiilor la sol necesare activității de zbor. 3. Elemente ale bazei tehnico-materiale a unei societăți (situație geografică, economică etc.). [Cf. fr. infrastructure]. Vezi definitia »

MIOSCLERÓZĂ s.f. (Med.) Scleroză a mușchilor. [Pron. mi-o-. / < fr. myosclérose, cf. gr. mys – mușchi, sklerosis – întărire]. Vezi definitia »

INERÉNȚĂ s.f. Calitatea a ceea ce este inerent. [Cf. fr. inhérence]. Vezi definitia »

CĂRPINIȚĂ (‹ carpen) s. f. Arbore sau arbust din familia betulaceelor, înalt pînă la 5 m, cu frunze ovate, mici, dințate și flori în amenți; crește în părțile sudice ale țării (Carpinus orientalis); sfineac. Vezi definitia »

ostáfcă (-ce), s. f. – Retragere, situație de militar în retragere. Rus. ostavka (Cihac, II, 232). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »