NĂBĂDÁICĂ, năbădăici, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) 1. Acces de furie, de mânie. 2. (Criză de) epilepsie. – Năbădăi¹ + suf. -aică. Vezi definitia »

GRANULOMATÓZĂ s. f. boală prin existența de granuloame. (< fr. granulomatose) Vezi definitia »

BERLÍNĂ s. f. 1. trăsură; cupeu cu patru locuri. 2. caroserie de automobil cu patru uși și patru geamuri laterale. (< fr. bérline) Vezi definitia »

mătreáță (-e'țe), s.f. – 1. Epidermă descuamată de pe liepea capului. – 2. Lintiță (Peplis portula). – 3. Plantă acvatică. – 4. Lichen (Usnea barbata). – Var. mătriță, s.f. (Trans., plantă, Zannichellia palustris). Megl. mătriță. Origine necunoscută. Nici una dintre der. propuse nu este convingătoare. A fost considerat drept der. al lui mătură cu suf. -eață și cu sensul de „ceea ce se scoate, se separă la curățat” (Cihac, II, 190; Philippide, Principii, 63; Iordan, Dift., 56; Scriban). Der. de la un lat. *matricia (Candrea-Dens., 1071; Spitzer, Dacor., IV, 641; REW 5406; Candrea), atrăgătoare prin paralelismul cu mătrice, nu este clară semantic. Nu sînt posibile următoarele ipoteze (legat cu it. materasso ‹ arab. matrah, cf. sp. almadraque, după Tiktin; din lat. tarmes „car (entom.)”, cu ajutorul unei metateze a lui *trămeață după Giuglea, Dacor., Vezi definitia »

alestîncă, s. f. – Țesătură de bumbac. – Var. (h)alastincă. Rus. cholstinka „țesătură care provine din Holstein”. Vezi definitia »