țingár -ă, țingári, -e, adj. (reg.) slab, uscățiv. Vezi definitia »

sigiár s.n. (reg.) slănină. Vezi definitia »

ORDINÁR, -Ă I. adj. 1. obișnuit, normal, comun. ♦ sesiune ~ă = sesiune convocată conform regulamentului de funcționare; (lat.) fracție ~ă = raport între două numere întregi. 2. de calitate inferioară; prost. ◊ vulgar, grosolan; josnic. II. s. m. autoritate ecleziastică, episcop diecezan. (< fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinär) Vezi definitia »

MANDIBULÁR, -Ă adj. al mandibulei. (< fr. mandibulaire) Vezi definitia »

stolár, stoláră, adj. (înv.; despre taxe, venituri) care se referă la stolă (venit obținut de preot de la serviciul altarului); privitor la stolă; de stolă. Vezi definitia »