ISTORIOGRAFÍE, istoriografii, s. f. 1. Știință auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul evoluției concepțiilor istorice și al operelor istorice. 2. Totalitatea scrierilor istorice (dintr-o țară, dintr-o anumită perioadă de timp, cu privire la o anumită problemă etc.). [Pr.: -ri-o-] – Din fr. historiographie. Vezi definitia »

STICLĂRÍE, sticlării, s. f. 1. Obiecte fabricate din sticlă (I); obiecte de sticlă adunate la un loc. 2. Fabrică sau atelier în care se fac obiecte de sticlă (I). ♦ Magazin sau secție într-un magazin unde se vând obiecte de sticlă (I). – Sticlă + suf. -ărie. Vezi definitia »

ANDROLATRÍE s. f. divinizare a bărbatului. (< fr. androlatrie) Vezi definitia »

TIPOLOGÍE s. f. 1. studiu științific al trăsăturilor tipice ori al relațiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor oameni, animale, obiecte sau fenomene. ◊ clasificare a tipurilor literare. 2. ramură a pshihologiei care studiază trăsăturile psihice ale diferitelor tipuri de oameni. 3. studiu științific al structurii unui idiom sau grup de idiomuri în raport cu un tip determinat printr-o analiză unitară. (< fr. typologie) Vezi definitia »

HIPOPROTEINEMÍE, hipoproteinemii, s. f. (Biol.) Diminuare a cantității de proteine din sânge. [Pr.: -tei-] – Din fr. hypoprotéinémie. Vezi definitia »