EȘÉC, eșecuri, s. n. Înfrângere, insucces, neizbândă, nereușită într-o acțiune. – Din fr. échec. Vezi definitia »

sbroátec (-ce), s. n. – (Trans. de N.) Boală a oilor. De la broatec, cf. brotac, cu s- ezpresiv; pentru semantism, cf. sp. ránulo, sapillo. Vezi definitia »

paporotnéc s.m. (reg.) plantă erbacee perenă, originară din India, cu miros aromatic, folosită în medicină și parfumerie; obligeană. Vezi definitia »

țințiléc, țințiléci, s.m. (reg.) 1. pitulice. 2. pițigoi. Vezi definitia »

calembéc s. m. – Specie de arbore exotic. Tc. kalambak (Șeineanu, III, 26; Meyer 169; Lokotsch 1155); cf. it. calambucco. Sec. XVI, înv. Vezi definitia »