șáltă, șálte, s.f. (înv. și reg.) coif. Vezi definitia »

HIMÉRĂ, himere, s. f. 1. Închipuire fără temei, fantezie irealizabilă; iluzie, fantasmă. 2. Monstru în mitologia antică greacă, închipuit ca un animal cu cap de leu, cu corp de capră și cu coadă de șarpe; p. ext. motiv decorativ reprezentând un astfel de monstru. 3. (Bot.; în sintagma) Himeră de altoire = plantă ale cărei țesuturi sunt diferite din punct de vedere genetic. 4. (Biol.) Organism produs prin fuziunea a doi sau mai mulți zigoți distincți. – Din fr. chimère, it. chimera, lat. Chimaera. Vezi definitia »

sotioárcă, sotiórci, s.f. (reg.) coș mic de papură cu două toarte. Vezi definitia »

schiverniseálă, schiverniséli, s.f. (înv.; și reg.) faptul de a-și procura cele necesare vieții, mijloacele de trai, de gospodărie; chiverniseală. Vezi definitia »

ZÁRCĂ s. f. (Trans.) Carceră, celulă. ♦ (P.ext.) Închisoare. Zarca Gherlei. (din magh. zárka = carceră, celulă < zár = a închide) Vezi definitia »