HIBRIDÍSM s. n. hibriditate. (< engl. hybridism) Vezi definitia »

REFORMÍSM s. n. 1. curent politic în mișcarea muncitorească, ce neagă necesitatea revoluției și a dictaturii proletariatului, preconizând înlocuirea luptei revoluționare cu reforme mărunte, care nu ating bazele orânduirii capitaliste. 2. atitudine politică bazată pe introducerea reformelor. (< fr. réformisme) Vezi definitia »

NATIVÍSM s. n. 1. denumire dată acelor sisteme filozofice care atribuie ideilor și principiilor de activitate umană un caracter înnăscut. 2. concepție proprie mișcării social-politice a autohtonilor din colonii, care revendică revenirea la puterea local-tradițională. (< fr. nativisme) Vezi definitia »

FRACȚIONÍSM s.n. Acțiunea unei grupări care se rupe de partidul din care a făcut parte, adoptând o linie politică diferită, uneori direct opusă liniei acestuia. [< fr. fractionnisme]. Vezi definitia »

LÍBER-SCHIMBÍSM s.n. (Ec.) Politică economică care reclamă libertatea comerțului, renunțarea la taxele vamale protecționiste și neamestecul statului în treburile întreprinzătorilor. [După fr. libre-échange]. Vezi definitia »