Definita cuvantului merit
MÉRIT s. n. calitate (deosebită) care face pe cineva sau ceva demn de stimă, de prețuire; valoare. (< fr. mérite, lat. meritum)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu merit
MEȘTEȘUGÍT, -Ă, meșteșugiți, -te, adj. 1. (Mai ales fam.) Lucrat cu artă, cu iscusință, cu talent; (despre acțiunile, manifestările oamenilor) iscusit, abil, priceput. 2. (Înv.) Viclean, șiret. 3. (Astăzi rar) Artificial, nefiresc, fals; căutat. – V. meșteșugi. Vezi definitia »
ȚIFRĂȘÍT, -Ă, țifrășiți, -te, adj. (Reg.) Împopoțonat, înzorzonat. – Din țifraș (< magh. cifra „împodobit”) + suf. -it. Vezi definitia »
ÎMPEȚÍT, împețite, s. n. (Rar) Pețit. – V. împeți. Vezi definitia »
ZECIUÍT2, -Ă, zeciuiți, -te, adj. (Înv.) Din care s-a plătit zeciuială; dijmuit. – V. zeciui. Vezi definitia »
CĂNGIUÍT, -Ă, căngiuiți, -te, adj. (Rar) În formă de cange, cu cange. – Cange + suf. -uit. Vezi definitia »