PRIÉLNIC, -Ă, prielnici, -ce, adj. Care favorizează apariția sau desfășurarea unei acțiuni, a unui fenomen, a unui eveniment; favorabil, avantajos; potrivit, oportun. [Pr.: pri-el-] – Prii + suf. -elnic. Vezi definitia »

HOLÉRIC, -Ă, holerici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la holeră (1). 2. S. m. și f. Persoană bolnavă de holeră (1). – Din fr. cholérique (după holeră). Vezi definitia »

regulárnic, regulárnică, regulárnici, regulárnice, adj. (înv.) după regulă, așa cum trebuie. Vezi definitia »

slodoníc, slodoníci, s.m. (reg.) nume de arbore. Vezi definitia »

TIC², ticuri, s. n. Mișcare convulsivă, bruscă, spasmodică și repetată, rezultată din contractarea involuntară a unuia sau mai multor mușchi. ♦ Deprindere (neplăcută, ridiculă etc.) pe care o capătă cineva în mod inconștient. – Din fr. tic. Vezi definitia »