salafíu, salafíui, s.n. (înv. și reg.) talisman. Vezi definitia »

solilócviu / solilóc (livr.) s. n., pl. solilócvii / solilócuri Vezi definitia »

ciuríu (ciuríuri), s. n. – (Arg.) Cuțit, pumnal. țig. čuri (Graur 139), cf. țig. sp. churi (Besses 66), it. cerino (Battisti, II, 868), fr. chourin, germ. Tschuri. Vezi definitia »

RAVÁGIU s.n. Pustiire, stricăciune, pagubă cauzată de o furtună, de o inundație etc. [Pron. -giu, pl. -ii, var. ravaj s.n. / < fr. ravage]. Vezi definitia »

BUICLIU, Cristea Ștefan (1857-1916, n. Roman), medic român. Prof. univ. la București. Unul dintre fondatorii medicinii interne românești. Vezi definitia »