Definita cuvantului mezalianță
MEZALIÁNȚĂ s. f. căsătorie cu o persoană considerată de condiție socială inferioară. (< fr. mésalliance)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu mezalianță
IÁRNĂ, ierni, s. f. 1. Anotimpul cel mai friguros, care urmează după toamnă și precedă primăvara, cuprins între solstițiul de la 22 decembrie și echinocțiul de la 21 martie. ◊ Loc. adj. De iarnă = necesar în timpul iernii; care se face iarna. ◊ Loc. adv. De cu iarnă = fiind încă iarnă. ♦ (Adverbial; în forma iarna) În timpul iernii. 2. Fig. An. – Lat. hiberna [tempora]. Vezi definitia »
GÁIȚĂ1, gaițe, s. f. 1. Pasăre înrudită cu corbul, de mărimea unei ciori, cu penajul brun-roșcat, cu dungi albastre și negre pe aripi, cu coada neagră, care poate imita sunetele scoase de alte păsări (Garrulus glandarius). ◊ Gaiță de munte = alunar. 2. Epitet dat unei persoane care vorbește mult și fără rost. [Pr.: ga-i-] – Cf. bg., scr. galica. Vezi definitia »
DISTOMATÓZĂ, distomatoze, s. f. (Med.) Boală determinată de infestarea omului cu diferiți distomi; p. restr. gălbează (2). – Din fr. distomatose. Vezi definitia »
LÍRICĂ s.f. 1. Totalitatea operelor lirice ale unui poet, ale unui popor, ale unei epoci. 2. Poezia lirică, genul liric. [Cf. fr. lyrique]. Vezi definitia »
BOLTIȘOÁRĂ, boltișoare, s. f. Diminutiv al lui boltă; spec. boltă mică dintre grinzile de metal sau de beton armat ale unui planșeu. – Boltă + suf. -ișoară. Vezi definitia »