STREPTOMICÍNĂ, streptomicine, s. f. Substanță antibiotică sub formă de pulbere albă, solubilă în apă, extrasă dintr-o specie de mucegai, folosită în tratamentul unor boli (infecțioase). – Din fr. streptomycine. Vezi definitia »

țâncă, țânce, s.f. (reg.) 1. (pop. și înv.) fetiță, copiliță. 2. (înv.) femela unui câine de talie mică. Vezi definitia »

DIAPÁUZĂ s. f. sistare sezonieră a funcțiilor vitale la insecte, pentru a supraviețui unor condiții nefavorabile de existență. (< fr. diapause) Vezi definitia »

DÚCĂ², duci, s. m. (Înv.) Duce². – Din ngr. dúkas. Vezi definitia »

nașpetă s. f. fată / femeie urâtă / care arată rău. Vezi definitia »