NERĂBDÁRE s. f. Lipsă de răbdare; impaciență; starea celui nerăbdător; neastâmpăr (provocat de așteptare), încordare, înfrigurare; dorință arzătoare, grabă de a începe, de a întreprinde, de a termina ceva. ◊ Loc. adv. Cu nerăbdare = în mod nerăbdător; cu înfrigurare. ♦ Enervare, iritare; nervozitate. – Ne- + răbdare. Vezi definitia »

BĂSĂDÍRE, băsădiri, s. f. v. BĂSĂDI. – [DLRM] Vezi definitia »

EXCITATOÁRE, excitatoare, s.f. – V. excitator (2) [DEX'98] Vezi definitia »

TOTALIZÁRE s.f. Acțiunea de a totaliza și rezultatul ei; însumare, adunare; generalizare. [< totaliza]. Vezi definitia »

MULTIPROGRAMÁRE s. f. mod de exploatare a unui sistem de calcul care permite executarea mai multor programe cu aceeași mașină, fie simultan, fie alternativ. (< engl. multiprogrammy) Vezi definitia »