GÁNGĂ s. f. partea sterilă dintr-un zăcământ mineral. (< fr. gangue) Vezi definitia »

FRONTIÉRĂ, frontiere, s. f. Linie naturală sau convențională care desparte teritoriul unui stat de teritoriul altor state sau de întinderi de apă care nu fac parte din teritoriul său; graniță, hotar. [Pr.: -ti-e-. – Var.: (înv.) fruntárie s. f.] – Din fr. frontière. Vezi definitia »

vóină s. m. – Soț, bărbat. Sb. vojno (Petrovici, Dacor., V, 482). Cuvînt rar, nu apare în dicționare. Dacă termenul provine din sl. vojnŭ, ar putea constitui o confirmare a etimologiei moștenite a lui mire. Cf. voievod, voinic. Vezi definitia »

MIZANSCÉNĂ s. f. realizare scenică sau cinematografică a unei piese, a unui scenariu; punere în scenă. (< fr. mise en scène) Vezi definitia »

DÁRDĂ, darde, s. f. (Înv.) Suliță scurtă, armată cu un vârf de oțel, pentru împuns sau pentru aruncat, folosită în evul mediu. ♦ (Rar) Săgeată. – Din pol. darda. Vezi definitia »