INSUFICIÉNȚĂ, insuficiențe, s. f. Stare, situație a ceea ce este insuficient. ♦ Incapacitate funcțională a unui organ sau scădere, stare deficitară a unei funcțiuni complexe a organismului. ◊ Insuficiență cardiacă = stare patologică manifestată prin imposibilitatea miocardului de a mai asigura un debit cardiac suficient în raport cu nevoile organismului. [Pr.: -ci-en-] – Din lat. insuficientia, it. insufficienza. Vezi definitia »

HIÁDĂ, hiade, s. f. (Mitol.) Nimfă a norilor încărcați de ploaie. [Pr.: hi-a-] – Din n. pr. Hyades. Vezi definitia »

GOELÉTĂ, goelete, s. f. Navă cu pânze având două până la șase catarge. [Pr.: go-e-] – Din fr. goélette. Vezi definitia »

fetícă (pop., fam.) s. f., g.-d. art. fetícăi, pl. fetíci Vezi definitia »

TROCOFÓRĂ, trocofore, s. f. (Biol.) Larvă caracteristică pentru unii viermi sau moluște, în general planctonică, cu cili vibratili. – Din fr. trochophore, germ. Trochophora. Vezi definitia »