CONJUNCTÚRĂ s. f. totalitatea condițiilor, a împrejurărilor care influențează un fenomen sau o situație; ocazie, situație, stare de lucruri într-un moment dat; concurs de împrejurări. (după fr. conjoncture) Vezi definitia »

BACILÓZĂ, baciloze, s. f. Boală provocată de bacili; spec. Tuberculoză (pulmonară). – Din fr. bacillose. Vezi definitia »

COENZÍMĂ, coenzime, s. f. (Biochim.) Componentă activă și termostabilă a unei enzime; coferment. – Din fr. coenzyme. Vezi definitia »

babácă (babáci), s. m. – 1. Tată, tătic. – 2. (Arg.) Hîrtie de o mie de lei. – Var. babac, (înv.) babaie, băbăiță. Ngr. μπαμπάϰας, din tc. baba „tată” de unde derivă și alb., bg., sb. baba (Șeineanu, II, 30; Lokotsch 146; Gáldi 156). Sensul 2 se explică prin proveniența firească a banilor. Var. babaie pare a se explica direct din tc. Vezi definitia »

ANATÉMĂ, anateme, s. f. Osândire, ostracizare a cuiva de către biserică. [Acc. și: anátemă] – Ngr. anatema. Vezi definitia »