PÁNĂ², pene, s. f. 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini, a unui mecanism, a unui vehicul. ◊ Expr. (Fam.) A fi (sau a rămâne) în pană = a nu putea continua o activitate, a duce lipsă de ceva; a rămâne fără bani. 2. Situație în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta. – Din fr. panne. Vezi definitia »

TRICLORÚRĂ, tricloruri, s. f. Clorură cu trei valențe. – Din fr. trichlorure. Vezi definitia »

DIÉTĂ² s. f. (în unele state feudale și capitaliste) adunare legislativă; (p. ext.) adunare politică reprezentativă. (< fr. diète, lat. dieta) Vezi definitia »

BARÁCĂ, barăci, s. f. Construcție provizorie de scânduri care poate servi ca locuință, magazie, prăvălie etc. [Pl. și: bărăci. - Var.: (reg.) barátcă s. f.] – Din fr. baraque. Vezi definitia »

TOXINOGENÉZĂ s. f. elaborare de toxine. (< fr. toxinogenèse) Vezi definitia »