EPIZOOCORÍE s. f. mod de răspândire a plantelor epizoocore. (< fr. épizoochorie) Vezi definitia »

AUTOMEDICÁȚIE s. f. practica de a lua medicamente din proprie inițiativă, fără prescripție medicală. (< fr. automédication) Vezi definitia »

SITIOMANÍE s. f. v. sitomanie. Vezi definitia »

PSOFOGENÍE s. f. acces convulsiv, provocat prin stimulări sonore intermitente. (< fr. psophogénie) Vezi definitia »

PARESTEZÍE s.f. Senzație de amorțeală, de arsură sau de rece, datorită unei tulburări funcționale a sistemului nervos. [Gen. -iei. / < fr. paresthésie, cf. gr. para – alături, aisthesis – senzație]. Vezi definitia »