EVHEMERÍSM s.n. (Lit.) Doctrină potrivit căreia personajele mitologice ar fi oameni divinizați fie de frica, fie de admirația popoarelor. [< fr. évhémérisme, cf. Evhemer – filozof grec din antichitate]. Vezi definitia »

IMANENTÍSM s.n. Doctrină metafizică potrivit căreia existența, realitatea reprezintă exclusiv conținutul intern al conștiinței, este „imanentă” conștiinței. [< fr. immanentisme]. Vezi definitia »

s.m. și f., Persoană cu competența de a conduce un audit. (ISO 9000:2000) Vezi definitia »

CHERUBÍSM s. n. boală rară prin displazia fibroasă a maxilarului inferior, care dă feței unui copil aspectul bucălat de îngeraș. (< fr. chérubisme) Vezi definitia »

ALOGÍSM s. n. Curent în filozofie care preconiza negarea gândirii logice ca mijloc științific de cunoaștere autentică, susținut de sceptici, mistici și fideiști. – Din germ. Alogismus. Vezi definitia »