CORONAMÉNT, coronamente, s. n. 1. Ornament terminal situat la partea superioară a unei clădiri, a unei porți etc. 2. Partea superioară a unui chei, a unui dig, a unui zid de sprijin, executată, de obicei, din piatră fățuită. 3. Coroană (5). – Din fr. couronnement (dupa coroană). Vezi definitia »

DERATIZÁNT, -Ă, deratizanți, -te, adj., s. n. (Substanță) cu ajutorul căreia se deratizează. – Deratiza + suf. -ant. Vezi definitia »

PERSISTÉNT, -Ă adj. Durabil; trainic; stăruitor. ♦ Frunze persistente = frunze care nu cad iarna. [Cf. fr. persistant]. Vezi definitia »

obliteránt (o-bli-) adj. m., pl. obliteránți; f. obliterántă, pl. obliteránte Vezi definitia »

CONTIGÉNT s. n. v. contingent. Vezi definitia »