BEȘLI-AGÁ s. m. v. beșleagă. Vezi definitia »

LARGÁ vb. I. tr. A desprinde dintr-o aeronavă un obiect pentru a fi lansat în timpul zborului. ♦ A îndepărta o ambarcație de la chei sau de la navă cu ajutorul unei căngi. [< fr. larguer, it. largare]. Vezi definitia »

conjugá (conjúg, conjugát), vb. – 1. A modifica formele unui verb. – 2. A se combina, a se uni. Lat. coniugare (sec. XIX), asimilat lui a înjuga. – Der. conjugal, adj., din fr. conjugal. Vezi definitia »

OMÉGA s. m. inv. ultima literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului O. (< fr. oméga, gr. omega, „o” mare) Vezi definitia »

CUÁGA s. m. animal înrudit cu calul și asemănător zebrei, din Africa. (< fr. cuagga) Vezi definitia »