DETRITIVÓR, -Ă adj. (despre animale limicole) care se hrănește cu detritus. (< detrit/us/ + -vor) Vezi definitia »

ȘICANATÓR, -OÁRE adj. Care șicanează, căruia îi place să șicaneze; șicanier. [< șicana + -tor, după fr. chicaneur]. Vezi definitia »

LIMITATÓR, limitatoare, s. n. 1. Dispozitiv, aparat etc. care împiedică automat ca o mărime fizică să depășească o limită dată; limitor. 2. (Rad.) Circuit electronic cu ajutorul căruia se realizează limitarea semnalelor. – Limita + suf. -tor. Vezi definitia »

PREFAȚATÓR, -OÁRE, prefațatori, -oare, s. m. și f. Persoană care scrie prefața unei cărți (a altcuiva). – Prefața + suf. -tor. Vezi definitia »

PROSCRÍPTOR, proscriptori, s. m. (Rar) Persoană care hotăra o proscripție. – Din lat. proscriptor, fr. proscripteur. Vezi definitia »