a întoarce nasul / spatele (cuiva) expr. a ignora ostentativ (pe cineva). Vezi definitia »

sătúl (sătúlă), adj. – 1. Săturat, ghiftuit, plin. – 2. Obosit, istovit. – Mr., megl. sătul, istr. satú. Lat. satŭllus (Pușcariu 1531; REW 7620) cf. vegl. satoil, it. satollo, prov. sadol, fr. saoul, cat. sadoll. – Der. destul, adv. (suficient), în loc de de sătul; îndestula (var. destula, destuli), vb. (a satisface, a mulțumi, a sătura; a aproviziona, a asigura); îndestulător, asj. (suficient); neîndestulător, adj. (insuficient). – Cf. sătura. Din rom. provine bg. destur (Capidan, Raporturile, 228), cuvînt destul de rar. Vezi definitia »

FOLÍCUL, foliculi, s. m. Nume generic dat formațiilor anatomice de dimensiuni reduse în formă de săculeț. – Din fr. follicule. Vezi definitia »

a juca țonțoroiul expr. (d. oameni) a sări, a țopăi, a sălta. Vezi definitia »

sensul cuvantului hierofonie Vezi definitia »