Definita cuvantului miră
MÍRĂ s. f. 1. riglă cu diviziuni speciale servind la măsurarea indirectă a distanțelor sau înălțimilor. ◊ bucată de peliculă pe care sunt imprimate linii foarte fine și luminoase, încrucișându-se în toate sensurile, și care permite o stabilire precisă a clarității imaginii fotografice sub aparatul de mărit. 2. cătare (la armă). 3. imagine-tip care servește la reglarea imaginii de televiziune. (< fr. mire)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu miră
vânturătúră s. f., g.-d. art. vânturătúrii; pl. vânturătúri Vezi definitia »
MELAMÍNĂ s. f. material plastic rezistent, pe bază de rășină sintetică, folosit pentru furniruirea mobilei de bucătărie, a unor panouri decorative etc. (< fr. mélamine) Vezi definitia »
cotrâncioáră, cotrâncioáre, s.f. (reg.) catrință frumoasă. Vezi definitia »
conăceálă s.f. (înv.) 1. poposire, conăcire, popas, odihnire. 2. adăpost, găzduire. Vezi definitia »
JÓTĂ, jote, s. f. Dans popular spaniol cu mișcări repezi și cu acompaniament de castaniete, la care perechile dansează față în față pe loc. [Pr.: hotă] – Din sp. jota. Vezi definitia »