cúșmă (cúșme), s. f. – 1. Căciulă de blană. – 2. (Banat) Pătură de lînă. – 3. (Mold.) Varietate comestibilă de ciupercă. Sl. kučĭma, în parte prin intermediul mag. kucsma (Cihac, II, 494; Gáldi, Dict., 88); cf. rut., slov. kučma, pol. kuczma. – Der. cușmar, s. m. (fabricant de căciuli). Vezi definitia »

boácănă (fam.) s. f., g.-d. art. boácănei; pl. boácăne Vezi definitia »

ZOOCULTÚRĂ s.f. Domesticirea și creșterea animalelor sălbatice. [g.-d. art. zoocultúrii] (cf. engl. zooculture) Vezi definitia »

EPIGENÉZĂ s. f. concepție evoluționistă care, în opoziție cu preformismul, susține că, în cursul dezvoltării embrionare, au loc o serie de transformări succesive ale oului fecundar. (< fr. épigenèse) Vezi definitia »

ROMANÍSTICĂ s. f. Disciplină lingvistică și filologică ce se ocupă cu studiul (comparativ al) limbilor romanice. – Din germ. Romanistik. Vezi definitia »