ATELIÉR s.n. 1. Loc, încăpere, local înzestrat cu unelte sau mașini unde se desfășoară o activitate meșteșugărească sau industrială organizată. ♦ Totalitatea lucrătorilor care muncesc într-un asemenea local. 2. Încăpere de lucru a unui pictor, a unui sculptor, a unui fotograf etc. [Pron. -li-er. / < fr. atelier]. Vezi definitia »

steájer, steájăre, s.n. (pop.) 1. par înfipt în pământ în mijlocul unei arii de treierat cu cai, în jurul căruia de înfășoară funia în timpul treieratului. 2. (fig.; înv.) centru. 3. (reg.; în formele: șteajer, ștejer) prăjină ascuțită la capete și înfiptă în pământ, în jurul căreia se clădesc clăile de grâu sau de fân; par. 4. (reg.; art.) steaua polară. Vezi definitia »

WÉBER, wéberi, s. m. Unitate de măsură, în sistemul internațional, pentru fluxul magnetic. – Din fr. weber. Vezi definitia »

TRÍGGER s. n. Circuit electronic cu două stări distincte a cărui declanșare se face prin impuls exterior. [Pr.: trígăr] – Cuv. engl. Vezi definitia »

PIAMÁTER s.f. Meningele intern, constând dintr-un plex de vase sanguine. [Pron. pi-a-. / cf. fr. pia-mater, it. pia madre, lat. pia mater]. Vezi definitia »