FENANTRÉN s. n. hidrocarbură aromatică polinucleară, substanță cristalină, incoloră, din gudroanele de pământ, folosită în industria coloranților, a produselor cosmetice etc. (< fr. phénanthrène) Vezi definitia »

CROMATOGÉN, -Ă, cromatogeni, -e, adj. Care colorează, care produce materii colorante. – Din fr. chromatogène. Vezi definitia »

HIMÉN s.n. 1. (Anat.) Membrană, care acoperă orificiul extern al vaginului. 2. Himeniu. 3. (Fig.) Căsătorie. [Pl. -nuri, -ne, var. imen s.n. / < fr. hymen, lat., gr. hymen – membrană]. Vezi definitia »

ONIROGÉN, -Ă adj. care provoacă starea onirică. (< fr. onirogène) Vezi definitia »

HEXACLORBENZÉN s. m. Compus chimic obținut prin substituirea atomilor de hidrogen din benzen cu atomi de clor, întrebuințat la combaterea mălurii grâului. – Din fr. hexachlorobenzène. Vezi definitia »