TAȘÍSM s.n. Direcție în pictura abstractă de după cel de-al doilea război mondial, originală în practica diviziunii culorii în tonuri pure, specifică neoimpresionismului, ca și în unele tendințe ale picturilor extrem-orientale, în care hazardul intervine ca un element creator al structurării imaginii, acordându-se un rol primordial „automatismului psihic”. [< fr. tachisme, cf. tache – pată]. Vezi definitia »

GLOBALÍSM s. n. 1. proces congnitiv propriu copiilor, prin care se reține întregul unui obiect pentru a diferenția mai pe urmă părțile componente. 2. metodă pedagogică și didactică bazată pe caracteristicile infantile de a percepe întregul înaintea părților sale componente. 3. ideologie a unor grupuri cu interese mai largi decât cele naționale. (< fr. globalisme) Vezi definitia »

ARISTOCRATÍSM s. n. Atitudine, concepție aristocratică. – Din aristocrat + suf. -ism. Vezi definitia »

BANDITÍSM s.n. Tâlhărie, hoție. [Cf. fr. banditisme]. Vezi definitia »

ILUSTRATIVÍSM s. n. 1. caracter ilustrativ. 2. tendința de a ilustra ceva. (< fr. illustrativisme) Vezi definitia »