STRĂNEPÓT, -OÁTĂ, strănepoți, -oate, subst. 1. S. m. și f. Copil al nepotului sau al nepoatei de fiu sau de fiică, considerat în raport cu străbunii (2) lui; copil al nepotului de frate sau de soră, considerat în raport cu părinții unchilor și mătușilor lui. 2. S. m. pl. Urmași, descendenți. – Stră- + nepot. Vezi definitia »

ZDRÓHOT s. n. (Reg., Trans.) Resturi mărunte, pulbere care rezultă în urma fărâmițării sau scuturării naturale a fânului. Vezi definitia »

PACHEBÓT s.n. Navă mare, rapidă, care transportă călători, colete poștale și mici cantități de mărfuri. [< fr. paquebot, engl. packet-boat]. Vezi definitia »

HOT s. n. Curent în muzica de jaz caracterizat printr-o sonoritate amplă. [Pr.: hat] – Cuv. engl. Vezi definitia »

BIGÓT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se conformează strict tuturor preceptelor rituale ale unei religii; habotnic. (< fr. bigot) Vezi definitia »