NÚTRIA, nutrii, s. f. Animal mamifer rozător acvatic, originar din America de Sud, cu blana brună-cenușie foarte apreciată (Myocastor coypus). ♦ Blana acestui animal. [Pr.: -tri-a] – Din fr. nutria, germ. Nutria. Vezi definitia »

SUBȚIÁ, subțiez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni mai subțire (I 1). ◊ Expr. (Tranz.) A-și subția buzele (sau gura) = a-și strânge buzele, făcându-le să pară mai subțiri, mai mici; a vorbi din vârful buzelor. ♦ Tranz. (Despre îmbrăcăminte) A face ca cel care o poartă să pară mai zvelt, mai slab. 2. Tranz. A face ca un corp lichid sau gazos să fie mai puțin concentrat, mai puțin dens; a dilua. 3. Tranz. A face ca glasul să aibă un timbru mai subțire, mai înalt. 4. Refl. Fig. (Despre oameni și despre însușirile sau manifestările lor; (adesea ir.) A deveni mai rafinat, mai civilizat, mai fin; a se rafina, a se cultiva, a se stila. [Pr.: -ți-a] – Lat. subtiliare. Vezi definitia »

CATALONIA (CATALUÑA, CATALUNYA), reg. autonomă în NE Spaniei; 31,9 mii km²; 6,1 mil. loc. (1988). Oraș pr.: Barcelona. Expl. de cărbuni și de plumb. Grîu, cartofi; viticultură. Creșterea animalelor. Stăpânită succesiv de cartaginezi, romani, alani, vizigoți, arabi, franci (partea de N). C. s-a unit în 1.137 cu Aragonul. Vezi definitia »

DRAJEFÍA vb. tr. a prezenta (medicamentele) sub formă de drajeuri, a înveli în glazură. (< fr. dragéifier) Vezi definitia »

AUSTRO-UNGARIA, monarhie dualistă condusă de împăratul Austriei (concomitent și rege al Ungariei), creată în 1867, în urma înțelegerii dintre cercurile conducătoare din Austria și Ungaria. S-a destrămat în 1918, în condițiile înfrîngerii suferite în primul război mondial și ale avîntului mișcării de eliberare națională a popoarelor subjugate, care au dus la formarea statelor naționale Austria, Ungaria și Cehoslovacia; o parte a terit. anexate de fostul Imp. Austro-Ungar s-au unit cu Polonia, Italia, Iugoslavia și România. Vezi definitia »