CĂCIULÁR, căciulari, s. m. 1. Meseriaș care lucrează căciuli. 2. Infanterist în vechea armată română. – Căciulă + suf. -ar. Vezi definitia »

TROTUÁR /TUAR/ s. n. parte marginală a unei străzi, mai ridicată decât partea carosabilă, rezervată circulației pietonilor. ♦ (fam.; despre prostituate) a face ~ ul = a atrage clienți pe stradă. (< fr. trottoir) Vezi definitia »

ONORÁR¹, -Ă, onorari, -e, adj. (Înv.) Onorific. – Din fr. honoraire, lat. honorarius. Vezi definitia »

MINIVOCABULÁR s. n. vocabular redus. (< mini¹- + vocabular) Vezi definitia »

scămár s.n. (reg.) custură sau gealău cu care se ia scama de pe scânduri sau geluiește pentru prima dată. Vezi definitia »