fugáreț (reg.) adj. m., pl. fugáreți; f. fugáreță, pl. fugárețe Vezi definitia »

saț s. n. – Abundență, sațietate, suficiență. – Var. sațiu. Lat. sătĭs, cf. v. fr. sez „abundență” var., din lat. *sătius, cuvînt neatestat, dar pe care Meillet, DEL, îl consideră necesar pentru a-l explica pe sătiĕtas. – Der. nesaț(iu), s. n. (insațietate); sățios, adj. (care satură); nesățios, adj. (insațiabil); săția, vb. (a se ghiftui, a se sătura); sațietate, s. f., din fr. satiété. Vezi definitia »

gugúț adv. (reg.) (stând) pe vine, ciucit. Vezi definitia »

speț, speți, s.m. (înv.) monedă de argint în valoare de 12 lei, care a circulat în Țara Românească în sec. al-XIX-lea. Vezi definitia »

moroméț (morométe), -eáță, moroméți, -te, s.m. f. (reg.) 1. stafie, moroi. 2. om leneș. Vezi definitia »