PRIVITÓR, -OÁRE, privitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care privește, care se uită la cineva sau la ceva. ◊ Loc. prep. Privitor la... = referitor la..., relativ la..., în ceea ce privește..., în privința...; asupra, despre. ♦ (Substantivat) Persoană care asistă la un spectacol artistic sau, p. ext., la o adunare, la o ceremonie etc.; spectator. – Privi + suf. -tor. Vezi definitia »

MIERIÓR, -OÁRĂ, mieriori, -oare, adj. (Reg.) Diminutiv al lui mieriu. Vezi definitia »

CONSEMNATÓR, -OÁRE s.m. și f. Consignator. [Cf. fr. consignateur]. Vezi definitia »

ACORDÓR¹, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale. – După fr. accordoir. Vezi definitia »

CABOTÓR s.n. Cabotier. [< fr. caboteur]. Vezi definitia »