GEÓDĂ s.f. 1. Cavitate a unei roci căptușite cu minerale cristalizate; druză. 2. Cavitate patologică în diverse țesuturi (oase, plămâni). [< fr. géode, cf. lat., gr. geodes]. Vezi definitia »

OHRÁNĂ s. f. Poliție secretă în Rusia țaristă. – Din rus. ohrana. Vezi definitia »

MÂLITÚRĂ, mâlituri, s. f. Depunere de mâl; (concr.) locul unde s-a depus mâl. – Mâli + suf. -tură. Vezi definitia »

năboiálă, năboiéli, s.f. (reg.) șuvoi, puhoi, torent. Vezi definitia »

ȘEUȘOÁRĂ, șeușoare, s. f. (Pop.) Șeluță. – Din șea (= șa) + suf. -uș-oară. Vezi definitia »