INCIDÉNT, -Ă, incidenți, -te, s. n., adj. I. S. n. 1. Întâmplare neașteptată (și neplăcută) care apare în desfășurarea unei acțiuni. ◊ Incident de frontieră = ciocnire armată între forțele grănicerești a două state vecine. ♦ Greutate, dificultate. 2. Obiecție (secundară și neașteptată) ridicată în cursul unui proces de una dintre părți. II. Adj. 1. (Despre cuvinte sau propoziții) Care este intercalat între părțile unei propoziții sau fraze. 2. (Fiz.; în sintagma) Rază incidentă = rază de lumină care cade pe suprafața unui corp sau pe suprafața care separă două medii. – Din fr. incident. Vezi definitia »

NATÁNT, -Ă adj. (despre plante) care plutește pe suprafața apei. (< lat. natans) Vezi definitia »

SAPROBIÓNT, -Ă adj., s.n. (Organism vegetal, microorganism) cu nutriție saprofitică. [< germ. Saprobiont, cf. gr. sapros – putred, bios – viață]. Vezi definitia »

HARNAȘAMÉNT s.n. Totalitatea obiectelor (hamuri, curele etc.) necesare la înhămarea și la înșeuarea unui cal. [Pl. -te, -turi. / < fr. harnachement]. Vezi definitia »

cuvant prost Vezi definitia »