COLUTÓRIU s. n. preparat de consistență vâscoasă, antiseptic sau antibiotic, în stomatologie, pentru badijonarea gingiilor și a pereților interni ai gurii. (‹ fr. collutoire) Vezi definitia »

ASIGURATÓRIU, -IE adj. De asigurare, pentru asigurare. [< asigura + -toriu]. Vezi definitia »

CALIFÓRNIU s. n. Element chimic radioactiv obținut pe cale sintetică. – Din engl., fr. californium. Vezi definitia »

arbíu (arbíe), s. n. – (înv.) Vergea de curățat arme de foc. Tc. harbi (Șeineanu, II, 23; Lokotsch 823); cf. alb. harbi, bg., sb. arbija. Vezi definitia »

TERÁRIU s.n. Încăpere unde sunt crescute, pentru a fi observate, diferite animale mici terestre (șerpi, șopârle etc.). ♦ Teren stâncos amenajat special pentru cultivarea unei anumite plante. [Pron. -riu. / < fr., lat. terrarium, germ. Terrarium]. Vezi definitia »