BĂRCÚȚĂ, bărcuțe, s. f. Diminutiv al lui barcă. - Barcă + suf. -uță. Vezi definitia »

VIDEOTÉCĂ, videoteci, s. f. 1. Mobilă specială cu rafturi pentru păstrat videocasete. 2. Încăpere, sală în care se păstrează și se vizionează videocasete. 3. Colecție de videocasete. [Pr.: -de-o-] – Din fr. vidéotheque. Vezi definitia »

HEMOCULTÚRĂ s. f. cultivare și identificare a unor germeni patogeni în sânge prin însămânțare pe un mediu. (< fr. hémoculture) Vezi definitia »

MAHALAGIOÁICĂ, mahalagioaice, s. f. Femeie care trăiește într-un cartier mărginaș, la periferia orașelor; p. ext. femeie de rând, cu apucături vulgare, care se ceartă și bârfește; mahalagiță, țață. – Mahalagiu + suf. -oaică. Vezi definitia »

RẤCĂ s. f. (Fam.) Ceartă, sfadă. ◊ Expr. A căuta (cuiva) râcă = a căuta (cuiva) ceartă, pricină. A se pune râcă (cu cineva) = a se împotrivi (cuiva) luându-se la ceartă. A purta (cuiva) râcă = a dușmăni pe cineva. – Din râcăi (înv. „a răcni” < sl.) (derivat regresiv). Vezi definitia »