sulác, suláce și sulácuri, s.n., suláci, s.m. 1. (s.n.; pop.) sulă lungă și ascuțită din metal sau din lemn, cu întrebuințări diverse. 2. (s.n.; reg.; în forma: suhac) partea ascuțită în formă de sulă a unor obiecte, instrumente etc. 3. (s.n.; reg.; în forma: sulhac) andrea (pentru împletitul plasei de pescuit). 4. (s.n.; reg.; în formele: suvac, suhac) bucată de lemn cilindrică și subțire cu care se scoate măduva dintr-o creangă de soc tăiată pentru pușcală; băț folosit la pușca de soc (pușcală). 5. (s.n.; reg.) gârbaci, bici. 6. (s.m.; reg.) varietate de crap de formă lunguiată; crap săltăreț, crap sulatic. Vezi definitia »

capac de oala, ( folosit in zona mures ) Vezi definitia »

ciocorofleác, ciocorofléci, s.m. (înv.) ciocoi, asupritor, ciocorofleandură. Vezi definitia »

insomniác, -ă adj., s.m.f. (Cel) care suferă de insomnie; insomnios (2). (< fr. insomniaque) Vezi definitia »

mutpác (-curi), s. n. – Bucătărie. – Var. matpah, matbah, mutpah. Tc. matbah, mutfak (Tiktin). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »