ÎNCORPORÁȚIE, încorporații, s. f. Încorporare. [Var.: incorporáție s. f.] – Din fr. incorporation. Vezi definitia »

EXSTROFÍE s. f. defect de conformație al unui organ intern, care se prezintă întors, răsturnat; extroversiune. (< fr. exstrophie) Vezi definitia »

BORFĂȘÍE s. f. (Rar) Îndeletnicirea borfașului. – Din borfaș + suf. -ie. Vezi definitia »

NUNCUPÁȚIE s. f. (jur.) declarație solemnă și verbală prin care testatorul confirmă că dispozițiile din testamentul scris exprimă voința sa. (< fr. nuncupation, lat. nuncupatio) Vezi definitia »

COERCÍȚIE s.f. Constrângere (mai ales în vederea supunerii față de legi). [Gen. -iei, var. coercițiune s.f. / cf. fr. coercition, lat. coercitio < coercere – a constrânge]. Vezi definitia »