a se face cobză / cocă expr. a se îmbăta foarte tare. Vezi definitia »

várniță s. f., g.-d. art. várniței; pl. várnițe Vezi definitia »

crúpă (crúpe), s. f. – Partea dinapoi și de sus a trunchiurilor unor mamifere. Fr. croupe. – Der. crupier, s. m., din fr. croupier. Vezi definitia »

TEÁCĂ, teci, s. f. 1. Înveliș, toc, apărătoare confecționată din metal, din lemn sau din piele, în care se păstrează obiecte tăioase lungi sau anumite instrumente; toc, apărătoare. ◊ Expr. (Reg.) A se face teacă de pământ = a se face nevăzut, a se ascunde, a dispărea. A asculta teacă de pământ = a asculta într-o tăcere desăvârșită. A rămâne teacă = a rămâne gol. (Ba) că(-i) teacă, (ba) că(-i) pungă, se spune când cineva se codește să facă un lucru, invocând pretexte neserioase. 2. Parte a unei unelte manuale în care intră și se fixează coada sau mânerul. ♦ (Rar) Pulpar. 3. Păstaie. – Din lat. theca. Vezi definitia »

SALATIÉRĂ s. f. castron în care se prepară sau se servește salata. (< salată + -ieră) Vezi definitia »