pîrghie (-ii), s. f. – Bară rigidă cu care se ridică greutăți. Lat. pergŭla „ieșire”, care mai înseamnă și „grindă mică”, cf. Du Cange (cf. Pascu, I, 142; Scriban). Explicația care pornește de la rom. prăjină (Tiktin) este nesigură. Vezi definitia »

plánie, plánii, s.f. (reg.) fățuitor mare pentru scânduri. Vezi definitia »

reguláție, reguláții, adj. (înv.) dispoziție, decizie. Vezi definitia »

NIFOBLEPSÍE s. f. orbire provocată de strălucirea zăpezii. (< fr. niphoblepsie) Vezi definitia »

NEUROPSIHOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază fenomenele psihice în legătură cu sistemul nervos central. [Gen. -iei. / < fr. neuropsychologie]. Vezi definitia »