FULGURÁȚIE s. f. 1. fulgere fără tunet în regiunile înalte ale atmosferei. 2. scânteie electrică de înaltă frecvență pentru cauterizări. 3. (fig.) emanație bruscă. (< fr. fulguration, lat. fulguratio) Vezi definitia »

DINAMOMETRÍE s. f. metodă de măsurare a forțelor cu ajutorul dinamometrului. (< fr. dynamométrie) Vezi definitia »

GLACIÁȚIE, glaciații, s. f. Interval rece din perioada glaciară, caracterizat prin dezvoltarea intensă a ghețarilor; p. ext. proces de intensă dezvoltare a ghețarilor, caracteristic acestui interval. [Pr.: -ci-a-. – Var.: glaciațiúne s. f.] – Din fr. glaciation. Vezi definitia »

PANAGHÍE, panaghii, s. f. 1. Nume dat Fecioarei Maria; p. ext. iconiță (emailată) cu chipul Fecioarei Maria, purtată de ierarhi pe piept. 2. Bucată de prescură care se mănâncă în mănăstiri, în prima săptămână după Paști. ♦ Prescură făcută la patruzeci de zile după înmormântarea cuiva. – Din sl. panagija, ngr. panaghía. Vezi definitia »

ENDOFAZÍE s. f. (Psih.) Trăire interioară a actului vorbirii; limbaj interior. – Din fr. endophasie. Vezi definitia »