ANTIȘTIINȚÍFIC, -Ă, antiștiințifici, -e, adj. Îndreptat împotriva teoriilor științifice și a progresului. – Din anti- + științific. Vezi definitia »

MONOLÓGIC, -Ă adj. care se bazează pe monolog (interior). (< fr. monologique) Vezi definitia »

mulțíc s.f. (înv.) număr sau cantitate mare. Vezi definitia »

FÁTIC, -Ă adj. referitor la caracterul pur exterior al limbajului, de a întreține convorbirea personajelor în procesul de comunicare, fără a transmite ceva. (< engl. fatic) Vezi definitia »

ristíc (-curi), s. n. – 1. Antimoniu. – 2. Tăciune, vopsea neagră, folosită în trecut ca fard. – Var. înv. răstic, rîstic. Tc. rastyk (Șeineanu, II, 301), cf. ngr. ῥαστίϰι, sb. rastok. Legătura cu sl. chvrastŭ (Conev 49) este îndoielnică. Vezi definitia »